Gradinita de Acasa

Povești

Melcul ghinionist


Melcul ghinionistPrintre niște pietre-nalte,
Într-o zi cu cer senin,
Își croia un melc simpatic
Drumul pân la un vecin.

El plecă de dimineață
Căci avea cam mult de mers,
40 de centimetri
Pentr-un melc, e chiar imens!

Pe la prânz, de-abia făcuse,
10 centrimetri-n cap
Dar zicea:Voi merge tare,
Când de pietre o să scap!

După încă 4 ore…
Era pe la jumătate…
2 ore el dormise
2 ore – accelerase!

Nu-i nimic, își zise melcul,
Drumul de acum e bun
O să merg eu și mai tare
Pe pământul ăsta brun.

Și tot merse și tot merse,
Cu vitez-amețitoare,
La vecinul lui ajunse
Tocmai la apus de soare!

Intră-n curte și se uită
Când să-l strige, ce să vezi
Nu-i vecinul…curtea-i goală
E plecat după cai verzi…

Și se-așază melcul nostru,
Pe-un buștean căci se-nnoptase,
În cochilia-i frumoasă
Supărat el se retrase.

-Ar fi trebuit, de-acasă
Să fi dat un telefon…
N-aș mai fi avut acuma,
După grabă, ghinion!

O poveste de Tati de I

Tagged , , , ,

Related Posts

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*